Hai ţânţarule vino să mă satisfaci

O firmă a venit cu o ideea neobişnuită de afaceri, vindea ţânţari care satisfăceau femeile;

Femeile se înghesuiau să cumpere ţânţari şi să vadă minunea…
O tipă cumpără un astfel de ţânţar, se duce acasă nerăbdătoare, face întâi un duş fierbinte, îşi dă cu cremă, se parfumează şi îşi pune un halat pe ea.
În dormitor, într-o cutiuţă, ţânţarul bâzâia de sărea cutia cu el. Tipa se duce în dormitor, îşi dă halatul jos (nu înainte să dea drumul ţânţarului), ţânţarul face câteva ture prin cameră şi se aşează pe perete.

Tipa se întinde pe pat şi începe:
– Hai ţânţarule vino să mă satisfaci, ia-mă sunt a ta!
Ţânţarul… nimic!
– Hai ţânţarule vino să simţim plăcerea împreună, ciupeşte-mă, muşcă-mă, hai ia-mă!!!

Ţânţarul nu se mişca de pe perete.
Tipa se enervează, se răceşte de tot, se duce şi dă telefon la firmă:
– Bine, domnule, ce ţânţar mi-aţi vândut, e impotent? Că nu m-a satisfăcut deloc…
Tipul de la capătul firului zice:

– Doamnă, ne pare rău şi ne cerem scuze totodată, dar se poate rezolva problema aceasta. Vom trimite un angajat al firmei noastre, care va sta de vorbă cu ţânţarul şi va rezolva problema.
Într-adevăr, peste puţin timp vine unu’ de la firmă, tipa îl invită în casă şi se duc în dormitor unde era ţânţarul.
Tipu’ zice:
– Doamnă, dezbrăcaţi-vă şi întindeţi-vă pe pat.

Femeia face după cum i se spune.
Tipu’ se dezbracă şi el, se uită la ţânţar şi zice:
– Bă… fii atent aici… îţi arăt pentru ultima oară!!!

CITEȘTE ȘI

BONUS:
Itic şi Rashela

Ştrul vine acasă la Iţic şi o întâlneşte în bucătărie pe Raşela.
– Bună, Raşela, ce mai faci? Nu te-am văzut de mult.
– Mulţumesc bine, dar tu de ce ai venit?
– Îl caut pe Iţic.

– Nu e acasă, e în delegaţie…
– Şi când vine?
– Diseară după ora 9… stai jos, să te servesc cu o cafea?
– Mulţumesc, spune Ştrul privind-o cu drag. Ştii, Raşelo, toată viaţa te-am admirat ce bine arăţi şi ce damă trăsnet trebuie să fii… m-am gândit şi vreau să-ţi propun un târg: dacă îmi arăţi un sân îţi dau 100 de Euro.

– Nu se poate…! Eşti nebun!!!!!
– Hai gândeşte-te, poate că totuşi îţi convine…
– După vreo câteva minute de gândire şi de cumpănire, timp în care Ştrul nu mai contenea să o roage, Raşela cedează, îi arată ţâţele şi încasează pe loc banii promişi.
– Ştii, Raşela, mă tot gândesc… toată viaţa mi-am dorit să-ţi văd trupul acesta superb şi să te mângâi pe şolduri…

– Porcule, nu ţi-e ruşine? Chiar vrei să mă supăr?
– Nu, că pentru asta îţi mai dau 300 de Euro…
Raşela se înfurie, se codeşte, cedează, se arată, se lasă mângâiata şi încasează banii.
Ştrul, ca o piază rea, continuă…

– Şi ştii, dacă mă gândesc, merită să-ţi mai dau 600 de Euro ca să mă laşi să mă culc cu tine…
Şi izbucnirile Raşelei se repetă şi mai vârtos, dar se calmează tot aşa de repede şi gândeşte că “în fond, nu e slănină să se termine”, aşa că aterizează în argumentul bine dezvoltat al lui Ştrul, cu singurul regret că dacă acesta nu avea circumcizie poate era mai gros… După ce au terminat, Ştrul îşi ia rămas bun şi pleacă acasă, Raşela face un duş şi îşi continuă munca din bucătărie. Pe la 9. 30, apare şi Iţic istovit:

– Dă-mi repede ceva de mâncare şi mă duc să mă culc că mor de somn… Ce-ai mai făcut azi? Cum ţi-a trecut vremea?
– Nimic interesant… m-am plictisit toată ziua…
– Mulţumesc pentru masă… eu mă duc să mă culc… Noapte bună!
Şi pleacă Iţic.

Dar din uşă se întoarce brusc şi întreabă:
– Ascultă, Raşelo! Nu a fost azi Ştrul pe la noi să-mi aducă salariul?

Spune gluma